intr-un frumos tarziu de septembrie…

In acest frumos tarziu de septembrie am avut ocazia sa iau parte la Santierul de Solidaritate organizat de Ateliere fara Frontiere in localitatea 2 Mai, unde pe langa satisfactia lucrului in echipa cu oameni foarte diferiti am avut parte de valurile lui sptembrie si am fost cucerita de culorile pe care peisajul le are de oferit in aceasta peroada (si la mare).

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie non profit a carei misiune este integrarea socioprofesionala a persoanelor in dificultate printr-un atelier care le propune o activitate economica si solidara : reciclarea si reconditionarea calculatoarelor colectate de la companii si institutii responsabile.

Santiere de solidaritate sunt organizate in fiecare an si au ca obiective:

• facilitarea implicarii civice active a tinerilor defavorizati ;
• favorizarea incluziunii sociale si profesionale a persoanelor in dificultate, punand in valoare implicarea lor si acest lucru reprezinta un accelerator in parcursul lor socio-profesional ;
• sensibilizarea opiniei publice si responsabilizarea beneficiarilor in ceea ce priveste lupta impotriva marginalizarii, implicarea civica, solidaritatea internationala, lupta impotriva risipei si protectia mediului.

In cadrul santierului m-am ocupat de partea de gradina a Taberei de Copii 2 Mai. As vrea sa pun accentul pe experienta de lucru cu oamenii din cadrul acestui proiect, si este necesar sa marturisesc faptul ca mi-a facut placere sa petrec timpul in prezenta acestor oameni deosebiti: sunt cele mai potrivite exemple ale curajului de a o lua de la capat. Sunt acei oameni care sunt constienti de situatia lor si vor sa faca ceva sa o indrepte. Sunt acei oameni care au trecut prin greutati si au gasit puterea de a munci, de a zambi si de a se bucura de fiecare moment.

A lucra cu oameni maturi, dar in dificultate, este poate cea mai dificila sarcina, insa eu am avut parte numai de partea pozitiva a unei astfel de experiente: am cunoscut echipa si am facut treaba buna, pentru care toti cei care au participat merita felicitati.

.

Pentru a face o super gradina iti trebuie super idei, iar datorita acestei experiente am realizat faptul ca super ideile nu valoreaza nimic fara o super echipa cu care sa pui pe teren ceea ce ai pe hartie. Buna intelegere si motivatia sunt elementele cheie in succesul implementarii unui proiect, respectand deadlineul si facand munca de calitate.

Gradina spitalului de ortopedie din Eforie Sud

Eforie Sud-  o statiune despre care pana acum credeam ca este pentru familisti, o statiune in care nu se mai investeste si in care nu este nimic de vazut. Avut ocazia sa ajung in Eforie Sud de cateva ori in ultimul timp, si am descoperit ca parerea mea era fondata pe ceea ce vedeam la tv si pe franturi de discutii.

Am gasit in Eforie Sud case foarte frumoase, si vechi. Am aflat astfel ca orasul dateaza inca din anul 1899 si mult timp a purtat numele “Carmen Sylva”, dupa pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta.

Am fost placut surprinsa de cantitatea de vegetatie din oras: sunt nelipsite aliniamentele stradale, parcul este bine intretinut iar locuitorii isi ingrijesc gradinile. Multe dintre frumoasele case din oras insa, acum sunt lasate in paragina, ca si unele hoteluri a caror perioada de glorie s-a sfarsit treptat in ultimii 10 ani.

Gradina spitalului de ortopedie din Eforie Sud a fost lasata si ea in voia sortii, nemaifiind ingrijita de multi ani. Motivul principal este lipsa fondurilor pentru a plati oameni care sa ingrijasca aceasta gradina, tinand cont de faptul ca masoara 10 ha.

Vineri, 10 septembrie a avut loc o sesiune de lucru in forta pentru igienizarea si amenajarea acestei gradini, cu ajutorul a 300 de angajati ai companiei GlaxoSmithKline, sub indrumarea a 10 voluntari ViitoPlus. Am strans 20 de saci de sticle din plastic si aluminiu pentru reciclare plus alti multi saci de gunoaie din curtea spitalului de ortopedie din Eforie Sud unde se trateaza si recupereaza 6000 de pacienti pe an.

Amenajarea spatiului verde a presupus actiuni care au fost posibile in doar o zi de lucru, am taiat si strans vegetatia uscata, “am tuns si pieptanat iedera si i-am facut breton langa bordura”, am plantat trandafiri si am vazut cat de important este ca spatiul verde sa fie ingrijit.

Actiunea a fost completata de instalarea de mobilier urban: banci, cosuri de gunoi si cismele noi noute pentru pacientii spitalului, care le-au utilizat imediat dupa instalare, semna ca actiunea a fost apreciata.

Din pacate cazuri precum gradina spitalului de ortopedie din Eforie Sud sunt foarte multe, iar interesul pentru intretinerea spatiilor verzi scade odata cu fondurile primite de la stat. Am dovedit intr-o singura zi ca daca fiecare dintre noi face ceva pentru o cauza, efectele vizibile nu intarzie sa apara. Am dovedit ca putem aduce o schimbare fara sa fim obligati sa o facem- ci pentru ca asa simtim. Am dovedit ca banii sunt mai putin importanti decat spiritul si ca noua ne pasa de mediul in care traim.