Universitatea de Vara Sibiu 2010 si-a premiat absolventii

ATU  –- Asociatia pentru Tranzitie Urbana a organizat in perioada 19-29 iulie cea de-a 10-a editie a Universitatii de Vara Sibiu ale carei obiective sunt schimbul de informatii si experiente in vederea cunoasterii si popularizarii abordarilor durabile cu aplicatie în managementul localitatilor, urbanism si arhitectura si propunerea unor scenarii pentru ameliorarea calitatii locuirii într-o zona dens populata, care sa contribuie la dezvoltarea politicilor urbane locale.

Universitatea de vara este organizata pentru studenti la peisagitica, urbanism, arhitectura, sociologie, s.a., doritori de experienta unor exercitii de aplicare a dezvoltarii durabile in planificarea urbana si in amenajarea spatiilor publice. Anul acesta tema data a fost: “Solutii inteligente de recalificare urbana.  Scenarii de implementare a prevederilor PUG – zona fostei baze hipice, cartierul Vasile Aaron Sibiu“

Asociatia pentru Tranzitie Urbana este o organizatie non-guvernamentala care deruleaza proiecte pe teme legate de dezvoltare urbana durabila prin metode de lucru specifice cercetarii aplicate si proiectelor culturale, dar si serviciilor de consultanta profesionala.

Anul acesta m-am aflat si eu printre absolventii Universitatii de Vara unde am avut parte de o experienta remarcabila, pornind de la oras- Sibiul cu atmosfera sa, pana la experienta de lucru in echipa.

Organizarea a fost mult peste asteptari si sunt cateva nume pe care ar trebui sa le insir, ma rezum insa la o imagine.

In cadrul Universitatii de Vara am luat parte la multe prelegeri, multe dintre ele foarte interesante, iarasi nu dau nume, sunt o parte dintre cei de mai sus. Trebuie sa mentionez insa ca  Space Syntax au sediu (si studii de cercetare) si in Romania – ceea ce ar putea fi util pentru cei interesati de exemple de analiza urbana coerenta.

Proiectul a avut succes si in randul nostru, al participantilor, si la primarie cand am sustinut ideile noastre de dezvoltare durabila la nivelul spatiului public, si chiar mi-au placut plansele de prezentare ale echipelor (echipa 1 inclusiv) Mai mult decat atat, ma bucur ca am cunscut la Sibiu oameni frumosi, destepti si inovativi, fie ei munteni, moldoveni, ardeleni, olteni..

Boiler plate: „Universitatea de vară”, organizata la Sibiu incepand cu anul 2000, a evoluat de la preocupari pentru obiecte punctuale legate de restaurare si reabilitarea centrului istoric al Sibiului, la preocuparea pentru spatiul public al orasului si pentru zonele „problema” ale acestuia. Incepand cu editia din 2009 – „Gandeste viitorul.Gandeste verde. Arhitectura inteligenta – Concepte inovatoare pentru arhitectura viitorului” atentia este indreptata spre gasirea de solutii durabile si din punctul de vedere al resurselor implicate (producere, utilizare, reciclare sau dezafectare), astfel incat sa se creeze un mediu de viata confortabil aflat in relatie de reciprocitate cu mediul natural. (atu.org.ro )

Amatciems – un altfel de peisaj urban

Letonia, la 80 de kilometrii de Riga, orasul Amatciems – un bun exemplu al dezvoltarii urbane ce se subordoneaza peisajului.

Armonia este elementul de baza in ceea ce priveste  constructiile si peisajul. Desigur, in sustinerea acestei armonii exista reglementari de urbanism foarte stricte in ceea ce piveste amplasamentul caselor, materialele de constructie si obiectele de mobilier folosite.

Amatciems imbina confortul si peisajul intr-un mod aparte, dezvaluind o alta fata a urbanismului modern. Acesta este un exemplu ca se poate construi fara a invada peisajul inconjurator cu atata brutalitate, cum deseori se intampla.

Da-i 2!

ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabila este o organizatie non-guvernamentala, non-profit, infiintata pentru a stimula si contribui la transpunerea in practica a conceptului de dezvoltare durabila la nivel de individ, organizatii si comunitati.

Acest ONG este un bun exemplu ca se poate face ceva, dincolo de conferinte si discutii, activand in domenii precum managementul capitalului natural, productie si consum durabil, educatie pentru dezvoltare durabila si buna guvernare.

“Adopta un copac!”, “Sacosa de panza” si RECICLETA sunt printre cele mai importante programe ce se deruleaza in scopul dezvoltarii durabile.

“Adopta un copac!” este un proiect de impadurire a terenurilor agricole degradate pe care l-am initiat in 2007. Pana acum, am impadurit 13 hectare in comuna Vilcelele, judetul Calarasi. Plantam conform unui studiu tehnic si ingrijim padurea timp de 6 ani, pana cand aceasta ajunge la stadiul de maturitate si se poate ingriji singura. Obtinem fondurile necesare derularii acestor activitati prin donatii/sponsorizari de la persoane fizice si juridice.

“Sacosa de panza” este atat o incercare de imprietenire cu mediul inconjurator, cat si o incercare de integrare sociala si pregatire profesionala pentru persoane aflate in mare dificultate si persoane cu dizabilitati fizice. In atelierul “Sacosa de Panza” persoanele in dificultate produc sacose din material textil natural cu scopul de a oferi populatiei o alternativa eco la pungile de plastic si de hartie. Materialele folosite pentru productia sacoselelor: bumbac atestat organic, tesatura nefinisata pentru impact minim asupra mediului inconjurator, eticheta din hartie reciclata, cerneala pe baza de apa pentru imprimeu, 0 deseuri generate in procesul de productie, sunt materiale locale ceea ce inseamna ca se reduce poluarea generata de transportul acestora.

RECICLETA este primul proiect neutru in carbon din Romania , care are ca scop colectarea deseurilor de hartie din birouri spre a fi reciclate. Transportul hartiei este asigurat de 3 cargo-biciclete, unice in Romania , conduse de persoane defavorizate, carora li se asigura astfel un loc de munca.

Delta si Dunarea

 

Dealungul timpului Delta Dunarii a trecut prin numeroase perioade de la salbaticie la industializare pana la lupta pentru supravietiure. De mult imi doresc sa ajung in Delta. Ascult cu drag povestiri, privesc cu drag si cu uimire folografii din Delta, insa pare atat de departe..

Dupa declinul suferit, programul de dezvoltare durabila a ariilor protejate contureaza in Delta Dunarii o strategie pentru promovarea turismului (intentii).  Partea buna e ca nu avem infrastructura, caci avand in spate tragicul exeplu de la Vama Veche, criza si turismul dezvoltare durabila nu pot naste.

Mai in amonte, in Parcul Naţional Lunca Dunarii din Austria, obiectivul principal al dezvoltarii durabile este restaurarea si conservarea ecosistemelor, iar pana in momentul de fata s-a facut inventarierea ecosistemelor, a speciilor, si au fost lansate programele de protectie ale acestora, urmarindu-se in viitor completarea dezvoltarii prin turism educativ.

Exemple de gestionare a ariilor protejate sunt multe,  cea mai grea parte este insa atingerea unui nivel de constientizate a omului care viziteaza, a omului care munceste si a omului care  gandeste  dezvoltarea unei asemenea zone.

Natura 2000 in balanta cu DN 66A

Natura 2000 este o retea europeana de zone protejate cu specii salbatice si habitate naturale cu scopul de a le mentine in viata, departe de interesele economice ale institutiilor. Uniunea Europeana promoveaza ca instrument principal dezvoltarea unei retele de arii de conservare a naturii care sa acopere tarile membre UE.

O hotarare guvernamentala forteaza defrisari in situri protejate Natura 2000 pentru constructia tronsonului 3 al DN 66A, constructie care nu a primit acordul de mediu. Zona Campusel – Lacul Iovanu este protejata a coalitiei Natura 2000, iar DN 66A a furat deja 3 km din Parcul Naţional Retezat.

Horararea guvernamentala prevede scoaterea definitiva din fondul forestier national de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a terenului in suprafata de 30,4223 ha implicand defrisarea vegetatiei forestiere pe suprafata de 13,1615 ha.

Agent Green si organizaţiile partenere (WWF, Grupul Milvus, Societatea Carpatina Ardeleana, Vier-Pfoten) au transmis o scrisoarea deschisă pentru a solicita stoparea hotararii guvernamentale. Scrisoarea a fost semnată şi de o serie de alte organizaţii de mediu: Centrul de Resurse Juridice, Eco Sud-West Ro, Societatea Ecologica AquaTerra, Asociaţia Speologica Exploratorii, Centrul Regional de Supraveghere Ecologica Muntii Apuseni, Centrul pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor, Asociatia de Ecologie si Cultura pentru Viata si Asociatia Ecopolife.

Insa pe cat de modern-eco suntem, pe atat ne intesereaza mai putin principiile de ocrotire a ceea ce ne-a mai ramas din natura.  Romania are fonduri de a infiinta noi drumuri, chiar daca este mai economica reabilitarea celor existente – si cica este criza! Asta este gandirea in perspectiva a celor ce sunt la putere, cei ce uita de “dezvoltarea durabila” – expresie atat de mult folosita la nivel european. Si ajungand la functii – asa se intampla cand pescarii sunt constructori, constructorii sunt economisti, iar economistii sunt proiectanti.

Articol detaliat in Ecomagazin

Conventia europeana a peisajului

Statele europene, inclusiv Romania, sunt preocupate sa ajunga la o dezvoltare durabila bazata pe o relatie armonioasa intre necesitatile sociale, economice si mediu.
Peisajele sunt intr-o continua transformare, contribuind la formarea culturilor locale. La nivel european, este recunoscut faptul ca peisajul este un element esential al bunastarii sociale si individuale si ca protectia, managementul si amenajarea acestuia implica drepturi si responsabilitati pentru fiecare.

In 2002 Senatul Romaniei a adoptat Conventia europeana a peisajului, incheiata la Forenta in anul 2000. Obiectivele conventiei sunt promovarea protectiei peisajelor, managementul si amenajarea acestora.

Astfel, statul roman s-a angajat sa recunoască juridic peisajele ca o componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie; sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului; sa integreze peisajul in politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si in cele culturale, precum si in alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

De atunci ar fi trebuit sa se marească gradul de constientizare a societăţii civile in ceea ce priveste valoarea peisajelor si sa evalueze peisajele tinand seama de valorile lor particulare.

Desi in conventie unul dintre punctele subliniate este promovarea notiunii de peisaj si protectia acestuia, din 2000, respectiv 2002 cand a fost adoptata si la noi, nu s-a simtit nici o miscare. In cazul nostru, marea problema este slaba informare.

Daca statul tot se peocupa, constata, constientizeaza, recunoaste si tine seama, de ce nu se si actioneaza ? Este nevoie de o vedere de ansambu privind peisajul in conditiile dezvoltarii unei zone sau a unui segment care implica interventia in peisaj. Echipa care se ocupa de dezvoltarea strategiei trebuie sa aiba in vedere nu doar dezvoltarea, ci si efectele asupra peisajului – pe durata indelungata.

Prin ce este sustinuta peisagistica? Cum se face ca se duce spre anonimat nu doar peisagistica-domeniu ci si ca necesitate de dezvoltare cu o viziune in timp a spatiului?!
In 2008, Guvernul Romaniei a aprobat o Strategie Nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei. Aceasta strategie insa, nu mai are nici un fel de concordanta cu conventia de mai sus.
In jurul anului 2030 guvernul isi propune sa atinga un indicator de spatiu verde de 35 de metri patrati pe locuitor pentru orasele mari, acest lucru cu participarea directă a specialiştilor din domeniul arhitecturii peisagere.

(* in Bucuresti, spre exemplu, suprafaţa de spaţii verzi este de sub 10 metri patraţi/ cap de locuitor,
* in Londra – 64 de metri patraţi/ loc
* in Stockholm – 83 metri patrati/ loc)

Refuz sa cred ca abia in 2030 oamenii/administatiile vor apela la specialisti pentru amenajarea unei gradini/ unor parcuri. Noi suntem aici acum, in serviciul oamenilor, tocmai pentru a actiona asupra peisajului, dupa cum spuneam, cu o stategie si o vedere de ansamblu in ceea ce inseamna dezvoltare implicand peisajul, cu solutii de pastrare a identitatii unui spatiu.
Planuri de dezvoltare sunt destule, dar cum vor afecta acestea peisajul in care traim? Fie ca este vorba de peisaj rural, urban, munte, litoral sau delta este nevoie de un peisagist care sa vizualizele cum este peisajul afectat de dezvoltare, care sa ilustreze grafic si concret modul in care va evolua peisajul si sa dea solutii pentru coservarea identitatii si valorilor peisagistice ale unui spatiu.

*Conventia europeana a peisajului

*Strategia nationala pentru dezvoltare durabila