ELASA “back to basics” in Scotia

Studentii peisagisti din Europa si-au unit fortele si inca din 1990 exista ELASA (European Landscape Architecture Student Association), organizand doua intalniri pe an : mini meeting (cea mica) si annual meeting (cea mare), in diferite tari. In aceasta primavara, minimeetingul va avea loc la  Edinburgh in perioada 15-19 aprilie.

Conceptul ELASA are la baza comunicarea  intre studentii peisagisti din diferite tari ale Europei, cooperarea si schimbul de experiente, “imbunatatind circulatia informatiei si ideilor” (mai multe despre concept aici)

Trebuie amintit faptul ca anul trecut intalnirea anuala a avut loc in Romania, iar participantii au avut parte de experiente memorabile, ramanand placuti impresionati.
Revenind la minimeetingul din Scotia, acesta are ca tema ‘Back to Basics’ si presupune o incercare de reintoarecere la indemanari, la procedeele si uneltele ce stau la baza reprezentarii grafice in peisagistica, ignorand practica digitala.

Annual meeting va avea loc in Letonia anul acesta, iar anul viitor in Germania.
Prin intermediul acestor intalniri am descoperit si eu ce reprezinta ahitectura peisagera in Europa, si cu parere de rau, este departe de modul in care este cunoscut acest domeniu la noi.

Eu m-am ales cu experiente remarcabile si o multime de prieteni prin intermediul ELASA, am participat la workshopuri si conferinte din care am avut ce invata. Printre cele mai interesante obiceiuri ale intalnirilor este exercitiul lucrului in echipe care cuprind studenti din tari diferite. Recomand oricui o astfel de experienta.

Dar fiind faptul ca inscrierile la ‘Back to Basics’ s-au incheiat, annual meeting va avea loc la vara si se gasesc cel putin 4 locuri si pentru Romania.
Doritorii sunt invitati sa fie cu ochii pe siteul ELASA

Do it yourself

Am vizitat blogul Sandrei Ghitescu, unde printre multe altele mi-a atras atentia un post referitor la mandria sau ne-mandria de a fii roman.
Sandra scrie:

M-am saturat sa circule numai veninul celor care stau si asteapta sa le pice o solutie din cer. M-am saturat ca toate discutiile despre Romania sa se termine cu “n-avem ce face, politica-i de vina”.
EXISTA OAMENI CARE ACTIONEAZA. Gratis. Oameni care investesc timp si efort sa SCHIMBE CEVA. Pentru ca s-au saturat.
Optimism2009 – proiectul cuiva care s-a saturat de atata pesimism si s-a apucat sa FACA CEVA, o conferinta, deja la a 3a editie.
Pui de compuneri – proiectul cuiva care s-a saturat sa injure sistemul de invatamant si s-a apucat sa FACA CEVA, ajuta peste 20.000 de copii pe luna sa-si dezvolte imaginatia.
Yazee.ro – proiectul cuiva care s-a saturat sa se planga ca nu sprijina nimeni artistii romani si s-a apucat sa FACA CEVA – o baza de date a artistilor si evenimentelor culturale din Romania.
Ginger Group – proiectul cuiva care s-a saturat sa vada cum artisti buni nu sunt bagati in seama in timp ce se promoveaza toate mizeriile si s-a apucat sa FACA CEVA
Decat o Revista – proiectul unor jurnalisti care s-au saturat sa injure mediul de publishing si s-au apucat sa FACA CEVA – o revista adevarata
Hydra Society – proiectul unor oameni care s-au saturat sa mearga la conferinte si sa vada aceiasi 5 speakeri incompetenti si s-au apucat sa FACA CEVA – conferinte altfel si lecturi publice in cluburi.
Circulinar – proiectul unor oameni care s-au saturat de shaorma si cartofi prajiti si s-au apucat sa FACA CEVA – stand-up cooking, mancare sanatoasa si creativa.

“ Fii tu insati schimbarea pe care o vrei in lume ” (Ghandi)

Cu nimic bun sa ne tot plangem de sistem, politica si alte piedici daca nu actionam.  Sunt multe scoli, asociatii, ONGuri, si chiar companii care lupta pentru a aduce o schimbare. Pentru acestea, buna intentie nu este doar elementul forte al imaginii, ci al actiunii desfasurate. Intr-o scurta cercetare online se pot gasii numeroase siteuri, bloguri, informatii si exemple ca ceea ce-ti doresti nu cade din cer ci trebuie realizat de tine insuti, pas cu pas.

Peisagistica este si ea tinuta bine in umbra politicii, insa un peisagist trebuie sa arate oamenilor ca exista acest domeniu, ca este nevoie de el si ca se poate face ceva in privinta acceptarii meseriei de peisagist ca una de sine statatoare. Confirmarea o intalnim pe orice strada, in orice scuar si in multe dintre parcurile de astazi. Cunostinete unui domeniu reflecta capacitatea lucrului in domeniul respectiv, eu nu voi fii un bun contabil, iar un bun contabil nu va fii un bun peisagist. Vreau sa dovedesc faptul ca se poate mai bine, ca pot face oamenii sa zambeasca atunci cand stau in curtea casei, cand merg pe strada si cand se plimba prin parc, fara sa dea cu piciorul in gunoaie sau sa respire praf. Pot transpune tablourile naturii cat mai aproape de oameni si pot recreea raiul pierdut al zilelor noastre, pentru ca domeniul serveste cerintelor oamenilor nu autoritatilor. Eu vreau si pot sa schimb ceva!

Ce e al nostru nu e bun

Sesiunea de comunicari stiintifice horticole si de peisagistica a avut loc vineri in cadrul Facultatii de Horticultura, respectiv Peisagistica.

Dupa cateva prezentari de lucrari de diploma si studii de caz prezentate de studenti si profesori, am avut placerea de a participa la o prezentare a catorva specii de arbori din Coreea. Pentru ca aceasta tara are un climat asemanator cu cel al Romaniei, domnul care a tinut prezentarea ne-a spus incantat ca isi propune sa importe frumoasele specii in tara noastra, pentru ca sunt exotice, pentru ca sunt inalte, pentru ca au frunze frumoase…pentru ca nu sunt romanesti.

Dar cum stam cu rezistenta, sau cu raspandirea? Daca tot sunt comunicari stiintifice a facut cineva un studiu despre adaptabilitatea respectivelor specii? Si hai sa zicem ca e la fel climatul, dar in momentul in care aduci o planta intr-un spatiu aparent asemanator cu cel de provenienta risti sa moara, sau risti sa devina invaziva – de aceea trebuie facut un studiu inainte de a promova speciile.

Ce am inteles eu din prezentare e ca ce e al nostru nu e bun. Din Coreea nu importasem nimic, ca din alte parti luam cate putin de la fiecare. Si uite asa noi insine definim kitschul.

Si cu identitatea cum ramane? Toata Europa striga (prin Conventia Europeana a Peisajului): trebuie sa protejam peisajul cultural! Si daca “exoticim” peisajul, isi mai pastreaza el o identitate?

Nici macar nu am auzit/ vazut in prezentare un argument de genul “este rezistent la poluare, retine praful, etc”, ci e frumos/nu e frumos. Si ce inseamna “frumos” pana la urma?