Statele europene, inclusiv Romania, sunt preocupate sa ajunga la o dezvoltare durabila bazata pe o relatie armonioasa intre necesitatile sociale, economice si mediu.
Peisajele sunt intr-o continua transformare, contribuind la formarea culturilor locale. La nivel european, este recunoscut faptul ca peisajul este un element esential al bunastarii sociale si individuale si ca protectia, managementul si amenajarea acestuia implica drepturi si responsabilitati pentru fiecare.
In 2002 Senatul Romaniei a adoptat Conventia europeana a peisajului, incheiata la Forenta in anul 2000. Obiectivele conventiei sunt promovarea protectiei peisajelor, managementul si amenajarea acestora.
Astfel, statul roman s-a angajat sa recunoască juridic peisajele ca o componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie; sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului; sa integreze peisajul in politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si in cele culturale, precum si in alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.
De atunci ar fi trebuit sa se marească gradul de constientizare a societăţii civile in ceea ce priveste valoarea peisajelor si sa evalueze peisajele tinand seama de valorile lor particulare.
Desi in conventie unul dintre punctele subliniate este promovarea notiunii de peisaj si protectia acestuia, din 2000, respectiv 2002 cand a fost adoptata si la noi, nu s-a simtit nici o miscare. In cazul nostru, marea problema este slaba informare.
Daca statul tot se peocupa, constata, constientizeaza, recunoaste si tine seama, de ce nu se si actioneaza ? Este nevoie de o vedere de ansambu privind peisajul in conditiile dezvoltarii unei zone sau a unui segment care implica interventia in peisaj. Echipa care se ocupa de dezvoltarea strategiei trebuie sa aiba in vedere nu doar dezvoltarea, ci si efectele asupra peisajului – pe durata indelungata.
Prin ce este sustinuta peisagistica? Cum se face ca se duce spre anonimat nu doar peisagistica-domeniu ci si ca necesitate de dezvoltare cu o viziune in timp a spatiului?!
In 2008, Guvernul Romaniei a aprobat o Strategie Nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei. Aceasta strategie insa, nu mai are nici un fel de concordanta cu conventia de mai sus.
In jurul anului 2030 guvernul isi propune sa atinga un indicator de spatiu verde de 35 de metri patrati pe locuitor pentru orasele mari, acest lucru cu participarea directă a specialiştilor din domeniul arhitecturii peisagere.
(* in Bucuresti, spre exemplu, suprafaţa de spaţii verzi este de sub 10 metri patraţi/ cap de locuitor,
* in Londra – 64 de metri patraţi/ loc
* in Stockholm – 83 metri patrati/ loc)
Refuz sa cred ca abia in 2030 oamenii/administatiile vor apela la specialisti pentru amenajarea unei gradini/ unor parcuri. Noi suntem aici acum, in serviciul oamenilor, tocmai pentru a actiona asupra peisajului, dupa cum spuneam, cu o stategie si o vedere de ansamblu in ceea ce inseamna dezvoltare implicand peisajul, cu solutii de pastrare a identitatii unui spatiu.
Planuri de dezvoltare sunt destule, dar cum vor afecta acestea peisajul in care traim? Fie ca este vorba de peisaj rural, urban, munte, litoral sau delta este nevoie de un peisagist care sa vizualizele cum este peisajul afectat de dezvoltare, care sa ilustreze grafic si concret modul in care va evolua peisajul si sa dea solutii pentru coservarea identitatii si valorilor peisagistice ale unui spatiu.
*Conventia europeana a peisajului
*Strategia nationala pentru dezvoltare durabila
O clipa de relaxare in leganatul usor al unui hamac este un moment bine meritat, care va permite sa va bucurati de gradina dumneavoastra si de atmosfera pe care aceasta o ofera. In Romania se gasesc hamace si online, o simpla cautare va poate oferi multe variante de hamace colorate si confortabile, la preturi acceptabile.
