Suntem inconjurati

Am observat in ultimele luni noul trend urban al ingradirii pastilelor verzi din sptiul public. Tot incercam sa inteleg argumentul montarii unor astfel de garduri si nu am gasit raspuns din punct de vedere functional si nici estetic.

Astazi am fost in scuarul de langa podul Grant initial sa fac fotografii si m-am gandit  sa intreb oamenii ce cred ei despre aceste garduri. Primul grup cu care am stat de vorba (batrane cu varsta de peste 65 de ani), dupa ce a inteles ca nu sunt de la nici un partid, mi-a spus ca gardurile au fost puse pentru a spala primarul banii publici. Din punctul de vedere al batranelor, gardurile au parti pozitive precum faptul ca ii impiedica pe oameni sa calce iarba (?!) si impiedica masinile sa intre in scuar. Pentru ele montarea gardurilor reprezinta o intentie de a face ceva pentru oameni.

Citez: “Eh, macar au facut ceva, nu arata ele cine-stie-ce dar macar au facut ceva in parcul asta.”

Daca de la batrane nu am reusit sa rup un raspuns concret asupra modului in care influenteaza prezenta gardurilor peisajul, cel de-al doilea grup, format din tineri cu varste intre 20-25 de ani, mi-a detaliat parerea despre aceste garduri.

Fara a avea un rol functional gardurile sunt o imbunatarile a esteticii spatiilor verzi din oras. Cele din scuarul vizitat sunt considerate de catre tineri “hi-tech”, insa acestia considera ca s-ar fi potrivit mai bine un design mai “ondulat” (observatie raportata la stilul peisager in care este amenajat scuarul). Partea negativa reprezentata de prezenta acestor garduri este blocajul vizual.

Citez: “Imi plac bancile, sunt moderne. Garduile nu imi plac, eu vin in parc sa vad peisaj de parc si nu vad nimic, pentru ca gardul e mare, e alb, pus asa aproape de alee imi atrage atentia si nu mai sunt atent la ce este in spatele lui.”

Din cate stiu eu, oamenii au dreptul de a calca iarba din spatiile publice, insa montarea unor garduri inalte limiteaza acest drept si produce un efect de paravan asupra spatiilor verzi. In plus, in cazurile in care exista deja gard viu, ma intreb care este argumentul pentru care a fost dublat de aceste noi garduri.

Un exemplu al “trendului” acestor garduri, este si sectorul 4 al capitalei, al carui ADP a realizat amenajari peisagere (in fata blocurilor din lungul bulevardelor) prin plantarea de tuia si, bineinteles, ingradirea pastilelor verzi cu gardurile despre care vorbeam mai sus. Surprinzator este faptul ca planurile amenajarilor s-au facut dupa amenajarea propriu-zisa, prin masurarea si cartarea distantelor de plantare si a lungimii gardurilor.

Din punctul meu de vedere, aceste interventii in spatiu public nu fac decat sa aduca un accent de limitare si dirijare a privirii pentru pietoni sau pentru vizitatorii unui parc/scuar. Dincolo de lipsa functionalitatii, designul nu este unul care poate fi folosit in masa, in orice imprejurare. Daca s-a dorit cu ardoare impanzirea orasului cu garduri, ma intreb de ce nu au fost alese garduri cu o inaltime mai mica (precum gardurile vechi folosite pentru ingradirea pastilelor verzi din fata blocurilor), garduri care sa nu atraga atentia asa cum fac cele prezente si..de ce era nevoie de garduri pana la urma?

Inca mai caut o explicatie, un argument, un motiv intemeiat pentru care orasele au inceput sa fie ingradite de astfel de garduri.

Advertisements

2 thoughts on “Suntem inconjurati

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s