Pieton pe Calea Victoriei

Ciudat traseu pentru o promenada -Calea Victoriei asa cum se infatisaza astazi. O plimbare de 30 de minute din Piata Victoriei pana la Cercul Militar este parca o calatorie prin tot orasul: un pic de istorie, un pic de viata urbana, cate un pic din toate problemele Bucurestiului contemporan.

Intentia mea s-a lovit de la primul pas de o temere trecand pe langa strada Buzesti (am ramas cu gust amar dupa plimbarea pe strada Berzei – poze).

Am mers mai departe, urmand trotuarul si facand slalom printre picurii de zapada topita ce se scurgeau de cine stie unde (gigantii de piatra rece par a se inalta la infinit). In doar 3 minute am ajuns la capatul calatoriei mele de “pieton in siguranta”. Am ajuns la intersectia cu Sevastopol, intersectie in care pietonii trebuie sa acorde prioritate masinilor. De aici, la nici 50 de metri, trotuarul isi diminueaza latimea pana la 80 de cm (- stalp de iluminat pe mijlocul trotuarului included), suficient cat sa iti picure in cap toata apa ce se scurge de pe stresini.

Starea de spirit s-a schimbat insa atunci cand am zarit Ciocogelateria, apoi urmarind detaliile pe care arhitectura inca le pastreaza.. pana aproape de Piata Revolutiei unde trotuarul pe care mergeam s-a pierdut pe undeva prin parcare, iar trecerile de pietoni s-au pierdut pe undeva printre sirurile de masini ce asteptau verdele.

Cu un apus ce mai avea putere cat sa atinga un varf din teapa revolutiei , in vuietul masinilor, am incercat sa gasesc binele, frumosul, am incercat trec putin peste bariere timpului si sa apreciez promenada pe “bulivar”. Din pacate frumosul pe care il cautam este atat de punctual si deseori atat de bine ascuns..

Am vrut sa traversez catre Biserica Kretzulescu dar, trecerea de pietoni a fost desfiintata..asadar,inca o limitare. Oamenilor aproape ca le este interzis accesul daca nu sunt intr-un autovehicul personal. Calea Victoriei este un tunel – o legatura functionala ce-i drept, dar care ignora necesitatea esteticii, valoarea istoriei si mai ales pietonul.

In promenada mea am simtit lipsa aerului. Am simtit lipsa vegetatiei, lipsa oamenilor, am simtit lipsa spatiului.

Insa am remarcat autenticitatea unui haos bucurestean contemporan ce invecineaza magazinul Gucci cu un scuter rosu legat cu lant de un stalp de iluminat.

As vrea sa nu ma gandesc la urmarile dezvoltarii orasului astazi, as vrea sa ma gandesc la ce se poate face pentru a da orasul inapoi catre oameni. Aer. Spatiu. Accesibilitate. Siguranta. Confort. Estetica.

Privesc fotografiile noi, pe cele vechi, pe cele noi iarasi – si ma intreb unde sunt oamenii?

Abia se vad.. abia se aud…

Nota: Surse foto Filip Bogdan Mihai

si Primaria Municipiului Bucuresti

Advertisements

One thought on “Pieton pe Calea Victoriei

  1. Stii ca se szoneste ca ar face pietonal parte din victoriei acum ca largesc buzestiul, cica, asa am auzit un arhitect la primarie. Macar atat sa castige Bucurestiul dupa toate pierderile astea, pana la urma sigura zona care intra ca pietonal este centrul vechi ce defapt este o mare terasa unde nu poti admira cladirile sau sta 10 minute pe o banca pentru ca pur si simplu nu ai cum. Sa speram ca va exista acest pietonal.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s